Dupa ce am scris postul RU si apa minerala, m-am tot gandit la idei aruncate acolo si mi-am dat seama ca unele dintre ele merita dezvoltate.
In aceasta ordine de idei am sa incerc sa dezvolt o idee mai veche a mea – importanta pozitionarii (branding-ului) angajatorilor in procesul de recrutare.
Desi in majoritatea cazurilor nu suntem constienti de acest lucru, ne alegem angajatorul functie de imaginea acestuia pe piata. O baza materiala buna (masini, birouri, echipamente) sau o promovare mai puternica a companiei denota o forta financiara mai mare, implicit o siguranta sporita a locului de munca.
Pe langa impresia sigurantei postului, conteaza si imaginea profesionalismului companiei respective.
Independent sau impreuna, acesti factori pot compensa o renumeratie mai modesta decat a concurentei, insa cu o imagine inferioara.
Acceptarea acestei situatii este insa calcaiul lui Ahile al companiei. Angajatii intra si ies pe banda rulanta dn companie. De ce? Colaborarea cu astfel de companii este vazuta practic ca o invetitie in viitor – castigarea experientei si intarirea CV-ului.
Ca sa ma fac mai bine inteles, voi face o analogie cu o alta lume, la care ne “pricepem” cu totii – fotbalul.
Jucatorii tineri isi incep cariera la echipe mai modeste. Hagi a inceput de exemplu la Farul Constanta. Acolo a invatat sa joace. Ulterior a ajuns la Steaua, si mai departe la Real Madrid, Brescia, Barcelona si isi incheie cariera la Galatasaray.
Unde a invatat Hagi sa joace fotbal? La Farul si Steaua. Unde a facut Hagi bani? La celelalte cluburi care i-au platit experienta.
Asa Farul si Steaua sunt in acest caz companiile care au imagine buna ca angajatori. Toti isi depun acolo CV-ul. Acolo castiga experinta. Insa tot acolo descopera ca competitia / alti angajatori sunt dispusi sa plateasca mai bine – Real Madrid si Barcelona in cazul nostru.
Si uite asa oamenii se rotesc in sistem.
Ce se intampla cand resursele umane de calitate superioara ajung in companii dornice sa le foloseasca pe masura si sa le pastreze?
A scris foarte bine legat de acest subiect Eugen Dumbrava in articolul “Marketingul resurselor umane” din Revista Cariere. Felicitari!
Pentru cei care nu stiu cine este Eugen, este cel care a creat HR Romania acum 4-5 ani, adica cam pe vremea cand noi abia descopeream importanta recrutarii organizate.
Despre asta insa alta data.