Lucrez de 2 ani in industria petroliera prin lumea larga. Inainte de asta m-am ocupat de team building in Romania. Inainte de asta, in afara de munca, m-am catarat destul de mult.
Intr-un fel sau altul, am fost mereu responsabil de siguranta celor cu care interactionam.
Cele mai dure norme de siguranta intalnite si respectate le-am intalnit insa in ultimii 2 ani, in lumea petroliera. Cunoscute ca QHSE (Quality, Health, Safety and Environment), ele sunt omniprezente pe vapoare de prospectiune seismica, platforme sau tancuri petroliere.
Aceste norme, atat ca sistem cat si ca implementate, fac in prezent diferenta intre a castiga sau nu un contract de prestari servicii cu firme mari (Shell, ExxonMobil, BP, etc).
Discutiile recente de pe lista [CTRO-ORG] Y! Groups au adus in actualitate necesitatea normelor de securitate in cadrul programelor de constructie a echipei. Nivelul discutiilor reflecta realitatea romaneasca: intentiilor bune si dorintei de perfectionare, li se opune lipsa unui sistem coordonat de protectie a participantilor.
In trecutul nu foarte departat, protectia oferita cursantilor inseamna o hartie semnata de participanti, in care se mentioneaza ca participarea la activitati se face pe propria raspundere.
Pentru unii dintre furnizorii de team building lucrurile au mai evoluat un pic, respectiv la abordarea initiala a fost adaugata formula: in cazul nerespectarii intructiunilor si practicilor recomandate de facilitatori, participantii isi asuma intreaga responsabilitate pentru conseciintele actiunilor lor.
Aparent este in regula. Exista un specialist care stie ce trebuie facut astfel incat un program de constructia echipei sa nu se transforme pentru unii intr-un accident.
Ei bine, nu este in regula! De ce? Pentru ca specialistii se schimba. Pentru ca exista mai multe feluri de a face acelasi lucru. Pentru ca uneori specialistii nu sunt atat de eruditi pe cat le place sa creada.
Este nevoie de niste standarde si proceduri de lucru care sa certifice know-how-ul si cele mai bune practici. In aceste conditii, chiar atunci cand facilitatorii se schimba, standardele de calitate si prestatia va ramane la fel.
Clientul va plati acelasi pret si va primi in schimb aceleasi servicii, chiar daca peste 2 ani componenta echipei de facilitatori va fi radical schimbata.
Nu in ultimul rand, clientul stie ce plateste iar furnizorul stie ce servicii trebuie prestate si cum.
Un alt aspect cel putin la fel de important este cel al standardelor de calitate ale echipamentelor folosite in cadrul programelor de team building.
Daca furnizam periodic ateliere de corzi, trebuie sa luam in calcul uzura echipamentelor si specificatiile tehnice ale acestora. Eu unul nu as mai folosi la rapel aceeasi coarda care a fost folosita timp de un an de zile.
De asemenea, diferite echipamente sunt adecvate unor situatii, altele nu. Echipamente diferite folosite inseamna abordari diferite, adica proceduri de lucru diferite, cele mai bune practici diferite.
Este greu sa incepem sa construim de la 0, insa este necesar. In curand aceste norme de QHSE vor deveni un avantaj competitiv in fata unei concurente amorfe, intepenita in filozofia “Lasa ma, ca merge si asa!”.
Primul pas este schimbarea mentalitatii. Restul vine de la sine.
Inchei cu o remarca: Firmele petroliere nu au implementat QHSE pentru ca excelau la capitolul proactivitate. Intai au murit multi oameni ca sa se nasca ideea. Poate piata de team building romaneasca va avea mai multa minte decat jucatorii petrolisti.
